"Sunt suparat pe omul care spune: "Nu ma intereseaza politica, nu ma doare capul, imi vad de treaba mea, de profesiunea mea, politica nu ma intereseaza si faca cine ce vrea". Pe acela care vorbeste asa sunt foarte suparat, pentru ca atitudinea aceasta inseamna cinism si indiferantism fata de viitorul neamului romanesc. Noi cetatenii acestei tari, suntem cu totii datori sa ne ocupam de problemele politice ale neamului si tarii romanesti. Suntem datori sa cautam cu totii calea cea mai buna pentru inaintarea fericita a tarii romanesti si aceasta inseamna politica. Suntem obligati sa aratam ce ne dicteaza convingerea noastra si nu avem dreptul sa spunem ca nu ne intereseaza ce cale trebuie sa apuce neamul romanesc, pentru fericirea lui."

Iuliu Maniu

Sa nu lasam muncitorimea manuala si intelectuala din fabrici, uzine si intreprinderi sa cada prada in bratele comunismului, sa-i otraveasca sufletul, s-o indeparteze de morala crestina, sa-i transforme in atei si teroristi.

Iuliu Maniu

In legatura cu demersurile Procurorului General, Vasile Manea Dragulin, de "reabilitare" a "acuzatului Coposu Corneliu" si de "achitare" a domniei sale prin recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie, asupra sentintei comuniste de condamnare, domnul Corneliu Coposu ne declara: "N-am cerut, nici nu ma intereseaza. De fapt, n-are cine sa ma reabiliteze. Mai degraba, eu ar trebui sa reabilitez pe o multime."

Declaratia imi evoca o istorisire pe care presedintele PNTCD a facut-o doamnei Lucia Hossu-Longin si subsemnatei. Dupa "amnistia generala" din 1964, Gheorghiu Dej l-a invitat la el pe domnul Coposu, i-a spus ca "s-au mai facut si greseli" si i-a promis functii inalte daca accepta sa se consituie parte in reabilitarea martirului national IULIU MANIU. Domnul Coposu i-a raspuns ca un regim asasin nu poate reabilita o victima a sa si ca mai degraba MANIU ar fi in masura sa-i reabiliteze pe asasini. Acolo sus, in fata lui Dumnezeu.

(Roxana Iordache)

Profesorul Virgil Magureanu, autorul cartii "DE LA REGIMUL COMUNIST LA REGIMUL ILIESCU", are, pe langa darul scrisului, si pe cel al oratoriei. A facut dovada acestui lucru, la Cluj, in fata unui auditoriu alcatuit, in mare parte, din fosti si actuali ofiteri ai serviciilor secrete.

Mai bine de o jumatate de ora, Virgil Magureanu a tinut o veritabila conferinta despre destinul Romaniei, pornind de la jumatatea secolului al XIX-lea pana in zilele noastre. O revolutie, la sacara istoriei, nu poate fi numita ca atare decat daca profita de ea o majoritate, a subliniat profesorul Magureanu, care si-a sustinut teza cu argumente pe cat de consistente, pe atat de putin favorabile oamenilor puterii, presedintilor romani ideosebi, de dinainte si de dupa 1989.

Inregistrarea a fost facuta miercuri, 21 ianuarie 2009, la Casa Artelor, din Cluj-Napoca. (video)

"Mi-am facut un examen de constiinta. Am trecut in revista toate suferintele si mizeriile prin care am trecut de-a lungul puscariilor, a anilor de detentie, a persecutiilor post penitenciare. Si cred ca as opta pentru acelasi destin. Cred ca destinele noastre sunt scrise dinainte. Eu nu sunt fatalist dar, daca mi s-ar ridica in fata aceleasi alternative, ceea ce as alege ar fi tot trecutul pe care l-am trait si pe care l-as repeta cu seninatate."

(Romania Libera din 13 noiembrie 1995, p. 1-2.)

"Pentru mine si pentru alti detinuti a fost o binefacere, pentru ca, daca am fi trecut de la regimul dur al puscariei direct la viata normala, probabil ca ar fi fost un soc greu de suportat."

"Patriotismul este o dragoste deosebita pentru tara, o diponibilitate de a-ti da oricand viata pentru ea si de a nu marturisi acest sentiment. Gasesc ca afisarea patriotismului este indecenta. Un om care simte dragoste pentru tara, un om care este decis ca in interesul tarii sa-si sacrifice propria existenta nu are voie sa se bata pe piept cu sentimentul acesta."

(Cronica Romana nr. 861, din 13 noiebrie 1995, p. 1.)

"Partidele democrat-crestine au datoria sa vegheze la respectarea drepturilor, la demnitatea si libertatea cetatenilor, dar, mai ales la respectarea si protejarea celor slabi si a desmostenitilor soartei..."

"Romania - si acesta este si cazul altor tari - a cunoscut o democratie care isi trage radacinile, evoluand si perfectionandu-se, de la Revolutia de la 1848. In 1866 Romania avea o Constitutie moderna, im 1881 ea a devenit regat constitutional si in 1923 a fost proclamata o noua Constitutie apreciata la epoca respectiva ca una dintre cele mai moderne si judicioase din Europa. Fara compromisul de la Yalta, Romania si-a fi avut locul ei bne definit in concertul natiunilor."

(Dreptatea, XXIII, nr. 504 din 26 noiembrie 1991, p. 3.)

"Puterea noastra nascuta din morminte s-a adaugat la puterea de viata si la curajul celor care, infruntand primejdiile, au zidit o tara care nu mai poate fi daramata. Stapanirile si domniile sunt vremelnice, natiunile vrednice sunt eterne, neamurile inainteaza peste oprelisti pe drumul destinului lor, vrednicia marilor inainte-mergatori se impleteste in viata celor care sunt si a celor care vor veni."

(Din cuvantarea rostita la 1 Decembrie 1990.)

"Nu mi-am pierdut increderea in oameni si foarte curios, nu am fost persecutat niciodata de sentimentul razbunarii..."

"Ceea ce urmareau comunistii era evident, un proces senzational impotriva PNT. Elemente de proces nu aveau atunci, de aceea fortau nota ca sa scoata din anchete dovezi despre pregatirea presupusa a unui complot impotriva statului si tentativei de rasturnare a ordinei existente."

(Corneliu Coposu - "Dialoguri cu Vartan Arachelian", editura Anastasia, p. 84.)

Corneliu Coposu: "Toata tara este impotriva dumneavoastra. Sunteti odiosi. Toti va urasc. Toti va detesta. Nu veti realiza nici cinci procente din voturi."

Comunistul: "Este adevarat ca nu avem popularitate. Recunosc ca suntem detestati. Recunosc ca reprezentam o minoritate politica neinsemnata. Dar vom realiza majoritati electorale!"

(Dreptatea, nr. 91 din 26 mai 1946, p. 1.
Articolul "De vorba cu un comunist".)

"Libertatea cea adevarata este transpunerea pe plan politic a nevoii biologice de miscare. Dreptul de a face ce vrei intre hotarele legii, fara constrangere din afara sau de a nu face ceea ce este contrar convingerilor tale se cheama libertate."

"Ideea, scumpa noua tuturor, a libertatii trebuie sa straluceasca, nestanjenita de umbre, deasupra peisajului democratic al Romaniei de maine. Ceea ce trebuie sa se inteleaga prin democratie este in primul rand libertatea civica, pentru care noi luptam fara sovaire, pe care o aparam cu hotarare si care cerem sa fie respectata de catre puternicii actualei vremelnicii..."

"Slujind ideea libertatii, noi detestam dictatura personala, dictatura de clan, dictatura de clasa. Si condamnam incercarea de stapanire a celor putini asupra celor multi, socotind-o ca cea mai daunatoare falsificare a notiunii de viata."

(Dreptatea, nr. 39 din 1946, p. 1)

"Astazi se calca in picioare drepturile omului in numele libertatii. In numele libertatii se insceneaza culpe, se falsifica documente, se reabiliteaza naravitii trotuarului politic. Si tot in numele libertatii se sparg capete, se muta falci incomode se trag salve din arme cu repetitie si se trimit in puscarie cetateni nevinovati."

(Dreptatea, nr. 39 din 1946, p. 1.)

"Lozinca vremii este 'jos' si 'moarte'! Iar cei care satui de spectrul mortii incearca sa mai zica si 'traiasca' sunt intemnitati ca 'huligani'.
Megafoanele urla cuvinte de vrajba si varsa torente de ura, care suna strain in atomosfera noastra, palmuind bunul-simt si traditia romaneasca. In numele 'poporului'!"

(Dreptatea, XXI, seria 3-a, nr. 36 din 17 martie 1946, p.1.)

"Popoarele traiesc si mor cu onoarea lor nationala. Onoarea tarii, pentru care a curs atata sange, peste brazdele dreptatii romanesti castigate prin puterea noastra de viata si de moarte, este cea mai sfanta avutie nationala, pe care ostirea viteaza a aparat-o, cu indarjire si a razbunat-o necrutator de cate ori vrerile flamande ale neamurilor au calcat-o in picioare."

(Adrealul, III, nr. 26, p. 1)

"Un popor nu poate fi invins in lupta lui pentru libertate. Vedenia izbavirii ne indoieste curajul. Din umbra suferintei ne rasar mosii si stramosii fara nume pe a caror morminte uitate vremea a prabusit, de mult, crucile de lemn. Daca ne aducem aminte de lupta lor mare, de stralucita lor biruinta, nu putem desnadajdui."

(Calendarul Ardealului, 1943, p. 64.)

"Romanii din Ardeal au trait secole lungi si grele numai din puterea amintirilor, din puterea credintei si constiintei in dreptul lor nepieritor de stapanire.
Puterea amintirilor istorice, puterea traditiei, a fost cea care a tinut aprinsa scanteia dragostei de neam, jarul sfant al increderii oarbe in destinul romanesc sub spuza de doua ori milenara a vitregiilor abatute peste noi"..."

"Puterea traditiei, puterea amintirilor istorice, ne va ajuta sa tinem piept oricaror nedreptati, oricaror navaliri, asa cum ne-a ajutat sa tinem piept cu 20 de veacuri inainte Imperiului Roman, asa cum am tinut piept atator hoarde de barbari."

(Ardealul, III, nr. 33, din 5 oct. 1942, p. 1.)

"Mandria romaneasca traieste si creste din aprinsul sange dac. Noi suntem insemnati pentru vecie, in ascunzisul sufletului nostru, cu pecetea dacilor viteji. Si vremea nu o poate sterge."

(Ardealul, III, nr. 13 din 27 martie 1943, p. 3.)

"Alba Iulia este leaganul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferinte indurate de titanii acestui popor, este paradisul implinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate nascuta din legende. Este jumatate din istoria noastra."

(Ardealul, I, nr. 37, din 28 noiembrie 1942, p. 1.)

"Regele Mihai a reprezentat, singur, elementul de durata si de permanenta, pivotul principiului monarhic, de care s-au legat toate sperantele noastre, in viitorul neamului nostru greu incercat."

(Ardealul, II, nr. 21, din 25 iulie 1942, p. 4.)

"Legile firii sunt implacabile. Nici violenta nici omul nu le poate infrange. Dupa iarna, vine totdeauna primavara. Sa ne gandim la ghiocei."

(Romania Noua, IV, nr. 43 din 3 martie 1938 p. 1.)

"Zile numarate ne pregatesc o Romanie a cinstei si a dreptatii. Sub steagul lui Iuiu Maniu. Realizarea ei atarna de vrednicia acestui neam, de simtul lui de solidaritate, impotriva primejdiei ce ameninta. Pentru inlaturarea ei trebuie sa se insiruie si sa duca o lupta concentrica, umar la umar, iubitorii de tara. Inaltati pe mandria de roman."

(Romania Noua, V, nr. 221 din 26 noiembrie 1937 p. 1.)

"Conducatorul care nu ocoleste drumul presarat de spini al demnitatii, omul adevarat mare este ca un meteor, care straluceste si se mistuie luminand: iar din lumina meteorilor neamului sunt tesute paginile de istorie. Multimea, insa, nu intotdeauna are puterea de a se solidariza cu el, de a lupta alaturi de el, de a se jertfi alaturi de el. O singura datorie are conducatorul, in afara de aceea de a-si urma destinul: datoria de a convinge multimea de dreptatea lui."

(Romania Noua, V, nr. 185 din 10 octombrie 1937 p. 2.)

(.pdf, 210KB)

"Cred ca pentru tanara generatie de azi care este maturitatea generatiei anului 2000, cel mai important lucru pentru a intelege trecutul, este sa i se ofere pilda unui prezent mai bun. In ceea ce priveste toleranta pentru viitor, asta ne obliga sa intelegem ca modelul societatii romanesti este modelul comun al tuturor. Ca suntem romani, ca suntem unguri, ca suntem greco-catolici, ca suntem ortodocsi, suntem cu totii in aceeasi Tara. Traim cu totii acelasi destin si, doar cei care vor sa ne dezbine, abia aceia sunt adevaratii tradatori. Iar iertarea, ca este tradare de sine, ca este tradare de neam, este un semn de intoleranta."

Corneliu Coposu

De altfel regimul penitenciar de la Moscova era incomparabil mai blind decit cel care ni s-a aplicat noua.
La Moscova era cu totul alta mentalitate. U.R.S.S. era impartita in trei categorii de oameni: cei care au fost, cei care sint si cei care vor fi in puscarie, si de aceea eventualitatea de a fi trecut prin una din categoriile respective nu era socotita ceva deosebit. Faptul ca puscaria era considerata una dintre institutiile fundamentale si indispensabile ale tarii se vedea si din imprejurarea ca omul iesit din puscarie la expirarea pedepsei se intorcea exact pe postul pe care se aflase la arestare.

"... avem intâi nevoie de oameni de caracter şi oneşti şi numai pe urmă de oameni pricepuţi in conducerea treburilor publice; intre un hoţ fără caracter, dar priceput şi intre un om cinstit, dar mai puţin priceput, eu am preferat toată viaţa pe acesta din urmă. Astfel de oameni sunt mai de nădejde decât secăturile obraznice cărora nu le sticlesc ochii decât după afaceri; (...) cum am putea noi astăzi, in calitatea noastră de conducători, să dăm cu piciorul acestor caractere şi să aşezăm peste ei pe toţi pungaşii care i-am dat afară?

Eu cât voi fi la conducerea partidului nu voi admite niciodată o astfel de blestemăţie".

Iuliu Maniu
Dobreşti, 22 iulie 1944

"Deceniile de comunism au facut mai mult rau Romaniei decat au facut cele doua razboaie mondiale la un loc, intrucat acestea nu i-au denaturat spiritualitatea."

C. Coposu

Sper ca, odata incheiata campania electorala, vom incepe o epoca noua, care ar fi de dorit sa fie de reconciliere si stabilizare. Din pacate, previziunile noastre, exprimate inainte de campania electorala nu s-au adeverit, in sensul ca, datorita unor idei - pe care eu le consider gresite - FDSN a tinut cu orice pret sa se afirme ca o formatiune majoritara in Romania.

Acest fapt a produs un dezechilibru, deoarece, fiind expresia unui electorat numeros, FDSN-ului ii va reveni si sarcina de constituire a guvernului. In ipoteza in care ar fi castigat Conventia Democratica din Romania, ea ar fi procedat, desigur, la eleborarea noii puteri executive, cu sanse mari pentru deschidere democratica, pentru o adevarata privatizare si incadrare autentica in economia de piata.

Deocamdata, in situatia actuala, din nefericire, vad blocate perspectivele unei colaborari intense cu investitorii straini. Noi speram, totusi, ca lucrurile se vor limpezi, desi eu consider dificile posibilitatile de constituire a noului guvern. Cu toate acestea, n-ar fi de dorit organizarea unor alegeri anticipate, care ar insemna noi confruntari electorale pe de o parte, iar pe de alta, cheltuieli mari. Eu cred insa ca nu ne mai putem intoarce inapoi si chiar daca integrarea noastra in optiunile preconizate va intarzia, se merge inainte. Nu se mai poate concepe reinvierea comunismului si nici o alunecare spre totalitarism cu fata schimbata.

Corneliu Coposu
(declaratie facuta agentiei Rompres)

Datoria de onoare a fiecărui român conştient este de a contribui la lupta pentru apărarea democraţiei şi pentru instaurarea principiilor generate de spiritul moralei creştine.

Corneliu Coposu

Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricînd viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru ţară, un om care este decis ca în interesul ţării să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta.

Sper că generaţia viitoare care va prelua ştafeta se va achita de răspunderea care va apăsa pe umerii ei, şi că obiectivele pe care le-a ţintit de 148 de ani partidul nostru vor fi duse la îndeplinire.

(la 15.01.1995 din C. Coposu în dialog cu V. Arachelian)

...Crima majoră a comunismului este instaurarea complexului relei credinţe.

De cînd există psihologie colectivă se cunosc cele două complexe: de inferioritate şi de superioritate. Aşa le-am învăţat la şcoală şi probabil aşa o să se înveţe şi de acum înainte.

Comuniştii au realizat însă o performanţă: au inventat şi cultivat complexul minciunii, complexul relei credinţe. Cum? Obligînd copiii de la vîrsta cea mai fragedă să mintă şi să-şi dedubleze personalitatea.

(C. Coposu în dialoguri cu Doina Alexandru)